Istoric
Manastirea Grajdeni este situata in comuna Fruntiseni, in partea sudica a judetului Vaslui, la circa 15 km de municipiul Barlad. Este atribuita dupa traditia orala domnitorului Petru Rares, in semn de recunostinta ca Bunul Dumnezeu aici i-a descoperit ca va fi noul domn al Moldovei. Atunci s-a construit o biserica din lemn cu material luat din padure, care apoi a fost transformata in schit de calugari.
A cunoscut o perioada de liniste si inflorire pana in anul 1711, cand in urma razboiului ruso-turc, domnitorul Moldovei – Dimitrie Cantemir aliat cu rusii a fost nevoit sa paraseasca tara si sa se refugieze la Tarul Petru cel Mare. Nemaifiind cine sa o apere, tatarii s-au napustit asupra Moldovei de Jos, au pradat si au ars tot ce eu intalnit in cale. Schitul Grajdeni a fost jefuit de tot ce s-a putut lua, iar constructiile si biserica din lemn au fost arse complet. De la aceasta cumplita distrugere nu au scapat decat un pomelnic – care nu se stie daca mai exista si o icoana cu chipul Maicii Domnului, ascunse in scorbura unui copac probabil de vreun calugar. Icoana se afla si astazi in biserica manastirii.
Refacut si inzestrat de niste dregatori ai timpului, schitul a suferit mari stricaciuni la cutremurul din 1802. Ca urmare a aplicarii legii secularizarii in anul 1863, schitul a fost parasit de majoritatea calugarilor. Prin purtarea de grija si cheltuiala Vladicai Anania, vicar al Episcopiei Husilor, in anul 1870 este construita o biserica din caramida cu hramul Sfantul Nicolaie, sfintita la 25 martie 1872.
In anul 1952, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane hotaraste transformarea schitului de calugari in manastire de maici, numind ca stareta pe maica Timoteea Boeru. Dupa doar 7 ani, in baza decretului 410/1959, Manastirii Grajdeni i s-a ridicat autorizatia de functionare. In plina dictatura comunista, Parintele Gherasimescu Ioan, preotul parohiei Fruntiseni, pe raza careia i se afla si biserica Manastirii Grajdeni, in 1987 incepe consolidarea manastiriicare se afla intr-o stare avansata de degradare.
Lucrarile au continuat pana in septembrie 1990 cand, la manastire a venit Protos. Ciprian Timofte, duhovnicul in functiune trimis de P. S. Eftimie al Romanului. Biserica Manastirii cu hramul “Sfanta Treime” si “Sfantul Nicolaie”, paraclisul si tapeza au fost pictate in perioada 1992-1995, de pictorul Mezdrea Alexandru din Bucuresti.
Catapeteasma din biserica si paraclis a fost pictata de maici, in atelierul de pictura al manastirii, in anii 2005-2006. Slujba de sfintire a bisericii a avut loc pe data de 24 septembrie 2006. Slujba a fost oficiata de catre P. S. Corneliu Barladeanul si P. S. Ioachim Bacaoanul, insotiti de un sobor de preoti si diaconi, in prezenta a numerosi credinciosi.